GEORGE ENESCU ȘI RUSIA (9) ”Siloti Concerts”

Participarea la manifestările muzicale din cadrul acelui original și semnificativ ”Russian Season” DE LA PARIS, a  fost pentru George Enescu prilejul unor contacte directe CU MUZICIENI RUȘI. SE VA FI născut – ATUNCI – ideea unui turneu în Rusia? Muzicianul român avea toate ”datele” necesare pentru participarea sa la cel mai sofisticat eveniment muzical al capitalei Țariste: ”Concertele Siloti”. CĂCI ”CONCERTELE SILOTI” SE BUCURAU DE INTELIGENȚA MANAGERIALĂ A UNUI MUZICIAN DE MARCĂ ȘI DOBÂNDISERĂ UN MARE PRESTIGIU ÎN SPAȚIUL MUZICAL RUS – ȘI NU NUMAI. PRIN ”CONCERTELE SILOTI” MUZCIENII EUROPENI CUCEREAU RUSIA! ÎN ACELAȘ TIMP O INVITAȚIE LA CONCERTELE SILOTI – ERA PENTRU ORICE MUZICIAN – RUS, ORI EUROPEAN – O NOUĂ CONFIRMARE A VALORII SALE ARTISTICE.

PRIMUL PAS

Așadar, în mai 1907 cu ocazia vizitei ”greilor” (în viață) ai creației muzicale ruse la Paris George Enescu a avut ocazia să fie face-to-face cu unele dintre personalitățile vieții muzicale ale Rusiei țariste. El a fost invitat la marea recepție de la Salle Pleyel oferită oaspeților de către Camille Saint-Saens, a participat la acea memorabilă ”poză de familie” făcută de către participanți și a doua zi după recepția din 27 mai 1907 a susținut, ca violonist, un concert-matineu de binefacere pentru Casa Artelor împreună cu unul dintre oaspeții ruși sosiți la Paris, Serghei Kuusevitzki. Primul pas al unor contacte directe fusese deja făcut. Dar un turneu în Rusia, o întâlnire directă cu publicul rus și cu criticii muzicali ruși avea să aibă loc abia peste doi ani, în toamna anului 1909. Ne întrebăm dacă acest turneu va fi avut la bază o invitație verbală – ori scrisă? A cui  va fi  fost inițiativa? A ”părții ruse”? Sau a ”părții române”? Nu avem niciun document care să ateste vreo formă sau alta! Exegeții vieții și operei marelui muzician român care s-au aplecat asupra derulării turneului lui George Enescu din octombrie 1909 în Rusia nu dau în această direcție niciun indiciu documentar. Cu siguranță el va fi fiind în Arhivele ruse  sau se va fi rătăcit prin corespondența vastă pe care George Enescu o purta în acei ani. Este posibil ca, în 1907, la întoarcerea ”acasă”, în Rusia, această invitație să fi fost sugerată de către vreunul dintre ”greii” cu care George Enescu se întâlnise la Paris la acea recepție impozantă de la Salle Pleyel. După cum, este posibil ca această invitație să fi fost făcută lui George Enescu direct de către Alexander Siloti, una  dintre personalitățile muzicale marcante ale Petersburgului și managerul ”Concertelor Siloti” – celebre în spațiul rus cât și în spațiul european.

CINE ERA SILOTI?

Alexander Siloti, muzician rus, fondatorul Concertelor Siloti

Cine era Alexander Siloti și ce rol a avut el în organizarea primului turneu al lui George Enescu în Rusia, cel din octombrie 1909? Alexander Siloti (sau Zilotti – în transcrierea unor autori interesați de biografia sa) era una dintre marile personalități muzicale ale Rusiei țariste din perioada țarului Nicolae al II-lea (cel care, ca urmare a revoluției bolșevice din 1917-1918, avea să fie ultimul țar al Rusiei). Alexander Siloti fusese un student strălucit al Conservatorului din Moscova (1871 – 1875) și elevul unor mari profesori precum Nicolai Zverev, Nicolai Rubinștein (fratele unui alt muzician și profesor celebru, Anton Rubinstein), Serghei Taneev, Nicolai Hubert și al marelui compozitor rus, Piotr Ilici Ceaikovski. În 1881, la finalul studiilor sale muzicale la Conservatorul din Moscova a primit Medalia de Aur acordată de secțiunea de pian a Conservatorului moscovit. Deși foarte tânăr, după absolvirea Conservatorului va fi profesor la înalta școală muzicală rusă (1888 – 1891). La fel ca alți absolvenți meritorii ai învățământului muzical rus a făcut studii de perfecționare în Europa. În 1891 părăsește funcția de profesor la Conservatorul moscovit și pleacă în Europa. Se stabilește în Germania, la Weimar, unde are șansa unor studii de specializare cu marele muzician maghiar, Franz Liszt. Debutul său pianistic a avut loc în 19 noiembrie 1893. Aproape 8 ani (1892 -1900)  trăiește în Europa împreună cu soția sa, ea însăși pianistă, Vera Tretyakova (fiica marelui colecționar de artă, Tretyakov, organizatorul și finanțatorul unui muzeu de artă ce face și acum faima valorilor artistice și turistice ale Moscovei) și copii săi – mici. În Europa Alexander Siloti desfășoară o intensă activitate concertistică. Apoi, în anul 1898, face primul turneu în America și cântă pe marile scene muzicale din New York, Boston, Cincinnati, Chicago. Sunt numeroase, de asemenea, turneele sale în marile centre muzicale europene. Dar, deși avea deschise toate căile spre o carieră internațională, Alexander Siloti se întoarce, totuși, în Rusia, țara sa natală unde va începe o carieră prodigioasă de profesor, dirijor și pianist concertist. Concomitent cu activitatea sa artistică, Alexander Siloti începe să se ocupe de editarea operei componistice a marelui compozitor rus Piotr Ilici Ceaikovski, primele lucrări fiind cele două concerte pentru pian. În 1901, ca dirijor, lansează în premieră mondială, Concertul Nr. 2 pentru pian, scris de marele compozitor rus Serghei Rahmaninov, după ieșirea acestuia din depresia cauzată de primirea nefavorabilă de către criticii muzicali ai vremii a uneia dintre lucrările sale componistice apreciate ulterior ca fiind o capodoperă muzicală, Simfonia Nr. 1. În anul 1901 Alexander Siloti devine pentru trei ani (1901 – 1903) Directorul Filarmonicii din Moscova. După trei ani de activitate în fruntea acestei prestigioase instituții muzicale moscovite Alexander Siloti se mută la Petersburg. 

ELITELE EUROPENE – LA PETERSBURG

Alexander Siloti cu marele pianist Franz Liszt, profesorul său

Prin studiile sale de perfecționare cu Franz Liszt, prin turneele întreprinse în Europa și America, Alexander Siloti devenise unul dintre cei mai activi promotori ai creației muzicale europene. Dar valorile creației muzicale ruse, clasice și contemporane, n-au fost niciodată uitate. Ele erau sădite adânc în ființa sa. Cum să aduci aceste valori în fața publicului meloman rus? Cum să conectezi viața muzicală a Rusiei cu aceea a Europei – și nu numai? Alexander Siloti a găsit o formulă extraordinară pentru a răspunde unei asemenea întrebări. El a pus bazele unei formule de promovare a creației muzicale ruse și europene, a compozitorilor clasici și moderni din Rusia cât și din Europa, a marilor artiști ai vremi – dirijori, soliști instrumentiști și artiști lirici – a cunoașterii, directe, de către publicul rus a unor mari personalități muzicale europene. Această formulă  s-a numit ”Siloti Concerts” – Concertele Siloti și ea a existat din 1903 până în 1917, adică până la revoluția bolșevică! Timp de 14 ani în fiecare toamnă, la Petersburg, stagiunea muzicală se deschidea cu Concertele Siloti. Marele pianist și dirijor care era Alexander Siloti era în același timp și un priceput și influent manager. Împreună cu muzicologul Alexander Ossovsky el asigura organizarea și finanțarea acestui eveniment muzical de anvergură. Cu ocazia Concertelor Siloti  publicul meloman din Petersburg  avea ocazia să asculte, uneori în primă audiție la Petersburg, muzica unor mari compozitori europeni – clasici și contemporani. La Petersburg a fost ascultată muzica unor mari compozitori contemporani europeni precum Isaac Albeniz, Claude Debussy, De Falla, Frederik Delius, Edward Elgar, Edvard Grieg, Jan Sibelius, Gustav Mahler, Maurice Ravel, Arnold  Schoenberg, Richard Strauss. Din programele Concertelor Siloti nu lipsea muzica  marilor compozitori clasici ruși precum Alexandr Borodin, Modest Mussorgski, Piotr Ilici  Ceaikovski, Mihail Glinka, Nicolai Rimski-Korsakov, Alexandr Scriabin. Concertele  Siloti  erau rampa de lansare a unor mari compozitori ruși contemporani precum Serghei Rahmaninov, Igor Stravinsky, Serghei Prokofiev. Mari muzicieni europeni – dirijori, interpreți și artiști lirici – s-au perindat pe podiumul de concert în timpul Concertelor Siloti. Publicul meloman din Petersburg  avea prilejul să asculte la el acasă, în Rusia, mari artiști europeni – dirijori, compozitori  și interpreți – precum Leopold Auer, Arthur Nikisch, Felix Weingartner, Felix Mottl, Pablo Casals, Josef Hofmann, Wilhelm Mengelberg, Carl Flesh, Eugen Yasye, Wanda Landowska,  Arnold  Schoenberg, Feodor Șaliapin și alții.  Concertele Siloti vor fi rampa de lansare mondială a unor mari compozitori ruși precum  Anton Arensky, Mily Balakirev, Alexander Glazunov, Felix Blumenfeld, Anatoly  Lyadov, Serghei Rahmaninov, Nikolai Rimski-Korsakov, Alexander Scriabin,  Igor Stravinski, Serghei Taneev, Alexander Tcherepnin, etc., etc., Serghei Diaghilev, celebrul impresar al nu mai puțin celebrelor Ballets Russes, a ascultat pentru prima dată muzica lui Igor Stravinski la Petersburg, în cadrul Concertelor Siloti. (Vezi pe larg, R. A. Mooser, ”The Siloti Concerts”, în ”The Russian Life of Aloys Mooser”, Edwin Mellen Press, Lewiston Queenso, Lampeter, 2008, pp. 149-172) . În această pleiadă de mari compozitori și interpreți s-a înscris și muzicianul român George Enescu. Turneul său  de la Petersburg din octombrie 1909 a fost integrat acestei manifestări de anvergură:  Concertele Siloti.

SUB BOLȘEVICI

Alexander Siloti și Serghei Rahmaninov doi mari muzicieni ruși care au ales exilul

În acest punct al prezentării Concertelor Siloti în cadrul cărora s-a desfășurat primul turneu în Rusia al lui George Enescu se cuvine să deschidem o scurtă paranteză. Deși au constituit o formulă de succes pentru promovarea în spațiul petersburghez a muzicii ruse și europene, a marilor personalități muzicale ruse și europene, Concertele Siloti și-au găsit sfârșitul odată cu căderea regimului țarist. După succesul revoluției bolșevice și instaurarea la putere a Partidului Comunist (bolșevic) Concertele Siloti au fost desființate. În 1918 Alexander Siloti a fost numit manager al celebrului teatru rus ”Mariinski” din Petersburg. Dar acesta a fost un episod de scurtă durată. Alexander Siloti  a cunoscut impactul strategiei politice bolșevice față de elitele intelectuale ale Rusiei Țariste. Teroriștii bolșevici au devastat locuința sa, au distrus și au confiscat documente, manuscrise, cărți de valoare, etc., etc., Celebrul muzician rus a fost aruncat în închisoare la ordinul lui Anatoli Lunacearski, primul Comisar al Poporului pentru Instrucția Publică, responsabil de sectorul educație și cultură. Alexander Siloti a fost una dintre personalitățile intrate în malaxorul nefastei strategii bolșevice față de elitele intelectuale ale Rusiei țariste.

ÎN EXIL

Ca și alți reprezentați ai vieții muzicale ruse – și nu numai – Alexander Siloti va lua drumul exilului. În 1919 el va părăsi Rusia bolșevică stabilindu-se mai întâi în Anglia, apoi definitiv în SUA, la New York. Aici va intra ca profesor la celebra ”Juilliard School” unde va desfășura o activitate didactică remarcabilă, din 1925 până în 1942. Pe tărâm american, Alexander Siloti va continua să se afirme – precum mulți conaționali ai săi – ca un muzician complex. Ca un demn elev al marelui pianist Franz Liszt el va susține numeroase recitaluri de pian de mare succes. În noiembrie 1930 susține un concert memorabil cu lucrări pentru pian de Liszt sub conducerea marelui dirijor Arturo Toscanini. Alexander Siloti  s-a impus în lumea muzicală americană ca un mare maestru al transcripțiilor și aranjamentelor pentru orchestră ale lucrărilor unor mari compozitori precum J.S. Bach, Beethoven, Liszt, Ceaikovski, Vivaldi. Titlurile lucrărilor sale în această direcție fiind de peste 200. Și-a sfârșit zilele pe pământ american, în 1945, departe de Rusia natală a cărei nostalgie n-a pierdut-o niciodată. Dar, în acel octombrie al anului 1909 toate aceste grozăvii nu puteau fi anticipate. Alexander Siloti, trăia din plin fervoarea pregătirii unei noi ediții a acelei formule ideale pentru promovarea muzicii – a muzicii clasice și moderne ruse și deopotrivă a muzicii clasice și moderne europene; a cunoașterii, de către publicul petersburghez a marilor personalități ale vieții muzicale ruse și europene: ”Siloti Concerts”. George Enescu va fi unul dintre protagoniștii acestei formule de succes pentru  promovarea muzicii!

ENESCU – VEDETA STAGIUNII

De bună seamă, George Enescu va fi fost la curent cu exigențele și faima Concertelor Siloti  așa încât un turneu  în Rusia va fi intrat pe agenda preocupărilor sale, poate, la puțin timp după ce se vor stins ecourile și emoțiile prilejuite de Concertele ruse de la Paris, de ecourile acelui exclusivist și megaloman ”Russian Season” care ținuse agenda vieții muzicale pariziene la sfârșit de sezon, de dialogurile directe purtate cu ”greii” muzicii ruse  la recepția de la Salle Pleyel  din 27 mai 1907. Sau, poate, mai târziu! Puține documente avem la dispoziție pentru a afla momentul când muzicianul român s-a decis să facă primul pas pe pământul Rusiei Țariste. Nu știm, când și ce  solicitări vor fi fost făcute dinspre partea rusă, cu ce variantă de program dorea Alexander Siloti să deschidă stagiunea muzicală de la Petersburg din toamna anului 1909. Nu știm cum imagina el ediția din acel an a Concertelor Siloti! Cu siguranță va fi dorit ca și în acea toamnă Concertele Siloti să aducă publicului meloman din capitala Rusiei țariste – un public aristocratic, pretențios și sofisticat –  noutățile de ultimă oră de pe scena muzicală europeană. Dar, prima noutate era aceea a sosirii la Petersburg a lui George Enescu – un muzician pe cât de tânăr pe atât de celebru în viața muzicală europeană. George Enescu avea în acel an – 28 de ani! Pentru un muzician cu performanțele sale artistice – interpretative și componistice – era cu adevărat foarte tânăr! În 1898, când marele dirijor Eduard Colonne a lansat prin concertul său Poema Română, surpriza, impresia, ecoul de presă au fost atât de puternice încât tânărul muzician român care avea atunci doar 17 ani, a fost revelația Parisului! Iar după acest eveniment succesele componistice și interpretative au curs în cascadă așa încât, în 1909, tânărul muzician român era bine integrat în viața muzicală a Parisului și nu numai. Iată de ce o întâlnire cu un asemenea muzician nu putea fi decât un eveniment rar, chiar și într-o capitală aristocratică și sofisticată, precum era  Petersburgul, reședința țarilor Rusiei și a high-life-ului rus!

George Enescu la Petersburg iată un punct de atracție pentru afișul debutului stagiunii muzicale petersburgheze! Aceasta  era noutatea absolută cu care se deschidea stagiunea muzicală  1909 –1910 a orașului de pe Neva! Iar Alexander Siloti nu avea nicio îndoială că având numele lui George Enescu pe afiș noua ediție a Concertelor Siloti avea să debuteze cu un succes! Nu mai puțin senzațional avea să fie și programul pe care acest tânăr compozitor și virtuoz al viorii și pianului avea să-l prezinte! Și acest fapt îi dădea celebrului muzician rus, Alexander Siloti, certitudinea că alegerea sa din acea toamnă avea să se bucure de aplauzele publicului și de interesul criticilor muzicali.

         Nu știm care vor fi fost solicitările lui Alexander Siloti avansate  lui George Enescu, întrucât documentele pregătirii acestui turneu de către partea rusă, ne lipsesc. Știm însă – atât cât ne permit cele câteva documente la care am avut acces –  cum și-a conceput muzicianul român  întâlnirea sa  cu publicul meloman din  Rusia. Citiți episodul următor.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s